Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Romania
"I do my thing and you do your thing. I am not in this world to live up to your expectations, and you are not in this world to live up to mine. You are you, and I am I, and if by chance we find each other, it's beautiful. If not, it can't be helped." (Fritz Perls, 1969)

vineri, 11 iulie 2008

Jurnal de calatorie - Contactul - Me Jane, You Tarzan.

Calatoria spre Cancun a inceput cu 2 zboruri: Bucuresti-Frankfurt ..... la 7 ore distanta .... Frankfurt-Cancun ...

Ce sa spun despre partea asta? Sa spunem ca aeroportul din Frankfurt de n ori mai civilizat, mai curat si mai ieftin decat otopeni? Sa spunem ca desi in Frankfurt vezi toate natiile lumii dormind pe jos prin aeroport, exista un respect fantastic pt cel de langa? Hai sa nu mai spunem nimic .... ca nu face subiectul acum...

Bun. Dupa 12 ore de zbor ajungem in Cancun. Datorita unor formalitati mai stam 1 ora juma' prin aeroport completand hartii ... aici tre' sa recunosc ca ma apucasera toate cele ... anyway, ajungem sa iesim din aeroport printre ultimii calatori. Tara straina dar civilizata, gasim la iesirea din aeroport o zona de unde iti puteai lua bilete de taxi sau de shuttle (microbuz la noi) pentru zona hoteliera (Cancunul seamana destul de mult cu zona Constanta - Mamaia - adica exista Cancun oras si Zona hoteliera care este Mamaia lor, mult mai civilizata si de 23 de km lungime ... dar cam aceiasi idee). Diferenta destul de mare la pret (53 USD taxi si 12/persoana shuttle), deci hotaram sa luam shuttle (green line).

Cumparam bilete si ne indreptam bucurosi spre iesire. Iesirea din cele 15 grade din aeroport - deci cu pulover pe noi ... mai ales ca si in Frankfurt fusese la fel de rece.

Vedem iesirea ....

Inaintam .....

Trecem pragul ... -> ne loveste cu leuca caldura sufocanta si transpiratia instantanee ... debarcam hainele prin valiza si nu apucam sa privim prea mult nici taraba cu Corona rece, nici luminile (era deja noapte), nici palmierii ... ca ne trezim cu un pustulica mic si negru (caracteristic zonei -aka bastinasu') care ne ia biletul de shuttle din mana, il citeste, ia valiza si o ia la goana intr-o directie ... necunoscuta noua, care inca nu identificasem shuttle-ul faimos (noi cumparasem green line iar afara erau numai grey line-uri si taxi-uri). Primele cuvinte auzite pe acel taram au fost Welcome to paradise! ... inca imi rasuna in ureche ... desi dupa prima experienta nu as fi zis, pana la urma s-au dovedit a exprima prea putin din ceea ce reprezinta cu adevarat Cancun-ul.

Revenim. O luam si noi voiniceste dupa el incercand sa aflam ce vrea. Nu'i problema. S-a oprit dupa 20m a pus valiza jos, ne-a dat biletul si ne-a spus ca acolo va veni shuttle green line. I-am multumit si am inceput sa vorbim asteptand faimosul transport. Observam ca pustulica era inca acolo uitandu-se la noi. Ne-am prins! Bacsis. .... bun, ii dam si dispare instant, repetand procesul cu alti turisti.

Noi ramanem asteptand shuttle-ul. Si asteptam ..... si asteptam .... intre timp mai multi soferi de taxi ne intreaba daca nu cumva vrem sa luam un taxi. Nu luam! Ca doar am cumparat bilet la shuttle.... Si asteptam. Stabilim ca asteptam 20 minute si apoi ne intoarcem in aeroport sa intrebam. Nu apucam sa facem asta ca vine la noi un bastinas care ne spune ca green line nu va mai trimite shuttle intrucat nu mai sunt turisti, deci trebuie sa luam taxi -mentionez ca erau destul de agresivi verbal - suparati ca noi nu si nu taxi, trebuie sa vina shuttle. In cele din urma traversez strada intrucat bastinasii de acolo pareau mai amabili. Gresit! Ei erau grey line. Imi spun ca trebuie sa vorbesc cu cei de vis-a-vis ca e sunt reprezentantii green line si ca daca ei spun ca nu mai vine .... nu mai vine. Cu acestea in minte traversez ... intre timp proaspatul meu sot fusese acostat si inconjurat de reprezentantii green line ... sa luam dom'le taxi o data ... Ma duc ... si stiind ca tot cu ei tre' sa vorbesc, negociez si ajungem la o solutie: ne dau taxi fara sa mai platim in plus ... doar sa ii dam si soferului ceva ... de acum faimosul TIPS.

Ne urcam in taxi si pornim in goana spre hotel. Da, goana. Pentru ca pe acolo toti soferii se antreneaza cu Schumacher ...

Ajungem la hotel, dam tipsul, toate bune si frumoase. Ne cazam, luam in primirea camera cat apartamentul de acasa, cu doua paturi in care incapeau lejer cate 2 persoane, cu 15 grade, ca la ei numai asa sta aerul contiditonat, si cu dotarile de rigoare: de la frigider, toaster, fitru pana la vase. Curatenie, frumos.

Dam aerul conditionat pe 25 grade ... ca sa nu ne congelam, aruncam hainele mult prea groase pt umiditatea de afara (am scris ieri despre partea de clima) si pornim spre oras.

Aici a inceput aventura in Cancun (si pana aici a fost ceva aventura, dar nu ca ce va urma).....

Niciun comentariu: